Când reziliența întâlnește adversitatea

Reziliența este un subiect la modă în zilele noastre și va rămâne așa o vreme. Înainte de a trece la teorie și practică, aș vrea să vă povestesc o istorioară care mi-a limpezit subiectul:

O femeie tânără s-a dus la mama ei și i-a povestit despre viața ei și despre cât de greu îi era. Nu știa cum va reuși să treacă peste toate și voia să renunțe. Era obosită de luptă și de eforturile continue. Se pare că, de fiecare dată când o problemă se rezolva, apărea una nouă.

Mama ei a dus-o în bucătărie. A umplut trei oale cu apă. În prima a pus morcovi, în a doua a pus ouă, iar în ultima a pus cafea măcinată. Le-a lăsat să fiarbă fără să spună un cuvânt. După vreo douăzeci de minute, a stins focul. A scos morcovii și i-a pus într-un bol. A scos ouăle și le-a pus într-un bol. Apoi a pus cafeaua într-un bol. Întorcându-se spre fiica ei, a întrebat-o: „Spune-mi ce vezi?”. „Morcovi, ouă și cafea”, a răspuns ea.

A adus-o mai aproape și a rugat-o să pipăie morcovii. Aceasta a făcut-o și a observat că erau moi. Apoi a rugat-o să ia un ou și să-l spargă. După ce a scos coaja, a văzut oul fiert tare. În cele din urmă, a rugat-o să sorbă din cafea. Fiica a zâmbit, gustând aroma bogată, și a întrebat: „Care e ideea, mamă?”

Mama i-a explicat că fiecare dintre aceste obiecte a înfruntat aceeași adversitate... apa clocotită – dar fiecare a reacționat diferit. Morcovul a intrat tare, dur și neînduplecat. Însă, după ce a fost supus apei clocotite, s-a înmuiat și a devenit moale. Oul fusese fragil. Coaja lui fină îi protejase interiorul lichid. Dar, după ce a trecut prin apa clocotită, interiorul lui s-a întărit. Boabele de cafea măcinate erau însă unice. După ce au fost în apa clocotită, ele au schimbat apa.

„Care dintre ele ești tu?” a întrebat-o pe fiica ei. „Când adversitatea îți bate la ușă, cum reacționezi?”.

Desigur, suntem ființe mult mai complexe decât simple alimente, dar povestea m-a făcut să înțeleg că o situație specifică, oricât de dificilă ar fi, poate fi transformată într-o oportunitate sau, cel puțin, poate avea un rezultat mai bun decât ne-am imagina inițial.

În acest proces de a prelua controlul asupra adversității, reziliența joacă un rol esențial. Reziliența emoțională este un mecanism de adaptare care ajută oamenii să gestioneze situațiile stresante, de mare presiune. Descrisă uneori drept „forță interioară”, a fi rezilient emoțional înseamnă că te poți adapta la situații neplăcute sau stresante, revenind după aceste provocări mai puternic decât înainte. A fi rezilient emoțional nu înseamnă pur și simplu să ignori suferința sau tristețea: dimpotrivă, este vorba despre a învăța să te adaptezi și să revii, ieșind mai bine pregătit să faci față unor situații similare pe viitor.

Reziliența este importantă pentru simțul nostru de echilibru, fie că este vorba de echilibrul dintre viața profesională și cea personală, fie de capacitatea noastră de a naviga cu succes prin situații dificile. Ne ajută să simțim că putem controla modul în care răspundem la evenimente, chiar dacă nu controlăm evenimentele în sine, și acționează ca o barieră împotriva anxietății și depresiei. Mai mult, reziliența emoțională ne ajută să realizăm mai multe, deoarece ne face mai buni în rezolvarea problemelor atunci când lucrurile merg prost.

Persoanele rezilente emoțional au un set specific de atitudini legate de ele însele și de rolul lor în lume, care le motivează și le permite să facă față mai eficient decât colegii lor mai puțin rezilienți. Mai exact, persoanele rezilente emoțional tind să:

  • aibă așteptări și obiective realiste și realizabile;
  • dea dovadă de judecată bună și de abilități de rezolvare a problemelor;
  • fie persistente și hotărâte;
  • fie responsabile și chibzuite, nu impulsive;
  • fie comunicatori eficienți, cu abilități interpersonale bune;
  • învețe din experiențele trecute pentru a nu repeta greșelile;
  • fie empatice față de ceilalți (le pasă cum se simt cei din jur);
  • aibă conștiință socială (le pasă de bunăstarea celorlalți);
  • se simtă bine cu ele însele, ca persoane;
  • simtă că dețin controlul asupra propriilor vieți.

A fi rezilient emoțional este puternic corelat cu a avea o inteligență emoțională ridicată. Astfel, faptul de a avea conștientizare, de a ne gestiona emoțiile și de a stabili relații bune cu ceilalți ar favoriza reziliența emoțională, ajutând totodată la evitarea capcanelor și problemelor pe care emoțiile puternice le-ar putea provoca altfel.

Respiră adânc și imaginează-ți asta: membrii echipei tale se înțeleg bine, iar atunci când apare un conflict, reușesc să înțeleagă cu ușurință ce îi declanșează, astfel încât discută despre el și îl rezolvă înainte să escaladeze; sunt eficienți și nu poartă pică, nici nu acumulează frustrare; au curajul de a stabili limite realiste și sunt suficient de asertivi încât să își spună adevărul; îți cer sfatul în probleme importante, dar, atunci când e nevoie, poți fi sigur că îți vor spune adevărul și nu vor accepta mai mult decât pot duce, ceea ce, în cele din urmă, ar putea genera animozități. Cum ți-ar plăcea să lucrezi așa?

Scris de
Alina Marin

Distribuie acest articol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *